Unele c?r?i au pus bazele unor noi paradigme sau chiar au dat na?tere unor noi domenii de studiu.
Pentru o mare parte a existen?ei speciei noastre, cuno?tin?ele acumulate erau transmise pe cale oral? din genera?ie în genera?ie. Aceast? metod? de acumularea a informa?iilor a dus la o rat? limitat? a progreselor pe care str?mo?ii no?tri le-au realizat. Din aceast? cauz?, inventarea scrisului a schimbat radical situa?ia, astfel oamenii având posibilitatea de a p?stra ?i îmbog??i mult mai rapid bagajul de cuno?tin?e din genera?ie.
Cea mai dramatic? schimbare a venit odat? cu apari?ia tiparului, acesta permi?ându-le oamenilor de ?tiin?? s? î?i disemineze teoriile ?i descoperirile, dar ?i mai important, a creat premisele comunic?rii academice. Astfel, cercet?torii se pot concentra pe extinderea bagajului de cuno?tin?e actuale, pornind de la informa?ii ?i metode care au fost deja verificate de genera?iile anterioare. De-a lungul timpului, au fost publicate extrem de multe c?r?i pe teme ?tiin?ifice, din acestea unele au reu?it s? schimbe fundamental modul în care se face ?tiin?? ?i în care în?elegem lumea. Revista Discover a realizat o list? cu zece astfel de c?r?i importante.
10. Gaia (1979)
Ca inventator de instrumente ?tiin?ifice, James Lovelock nu p?rea fondatorul unei mi?c?ri de tipul New Age, care pune accentul pe mediul înconjur?tor. Cu toate acestea, tocmai asta a realizat el cu Gaia: o nou? abordareasupra vie?ii pe P?mânt.
În aceast? carte, Lovelock ?i-a expus îndr?zne?a idee c? planeta noastr? este un singur sistem de autoreglare, pe care l-a numit Gaia ?i în care ?întreaga gam? de materii vii de pe P?mânt, de la balene pân? la virusuri ?i de la stejari pân? la alge, ar putea fi considerat? ca constituind o singur? entitate vie, capabil? s? manipuleze atmosfera P?mântului pentru a se potrivi nevoilor sale generale?.
9. Leg?tura cosmic? (1973)
Aceast? carte a ap?rut într-o perioad? în care NASA se afla la sfâr?itul programului Apollo, iar cu aceasta Sagan a reu?it s? reaminteasc? publicului, dar ?i colegilor s?i de minunile Universului, începând cu lumile ignorate ale propriului nostru sistem solar.
Carl Sagan a sus?inut în aceast? carte ?i eforturile de c?utarea vie?ii extraterestre ?i a teoretizat existen?a planetelor în sistemele binare, în mijlocul c?rora se afl? dou? stele, cu dou? decenii înainte de a fi descoperite. Criticii explic? faptul c? serialul TV Cosmos l-a f?cut faimos pe Sagan în rândurile oamenilor obi?nui?i, dar aventura sa a început cu aceast? carte.
8. Ce este viata? Spirit ?i materie (1944)
Aceast? carte clasic? biologi, acest volum descrie, din perspectiva unui fizician câ?tig?tor al Premiului Nobel, modul în care organismele vii difer? de obiectele neînsufle?ite precum cristalele. Schrödinger prezint? cu aten?ie modul în care cele dou? grupuri se supun legilor ?i puzzle-urilor diferite fa?? de ceea ce poate semnifica ?paragonul ordinii? al lucrurilor vii.
Unele edi?ii includ o schi?? autobiografic?, în care Schrödinger descrie conflictul fa?? de ideile lui Darwin, precum ?i propria sa fascina?ie pentru evolu?ie.
7. Gena egoist? (1976)
Richard Dawkins 1976 a publicat prima sa carte1976 , Gena egoist?, în care a încercat s? corecteze ceea ce a sus?inut c? este o neîn?elegere generalizat? a darwinismului. Dawkins a sus?inut c? selec?ia natural? are loc mai degrab? la nivel genetic, decât la specii sau la nivel individual, a?a cum se presupune adesea.
El a introdus, de asemenea, conceptul de ?meme?, echivalentul cultural al genelor. Ideile ?i conceptele, de la mod? la muzic?, î?i duc o via?? proprie în cadrul societ??ii ?i, propagându-se ?i mutând din minte în minte, afecteaz? progresul evolu?iei umane. Dawkins a numit conceptul dup? cuvântul grecesc mimeme, însemnând ?a imita?. Ulterior, acesta a n?scut un întreg domeniu de studiu numit memetic?. Cartea a fost notabil? nu doar din cauza a ceea ce a sus?inut, ci ?i din cauza stilului s?u accesibil, care a f?cut-o accesibil? unui public popular.
6. Teoria Relativit??ii. Relativitatea speciala si relativitatea generala (1916)
Teoriile lui Albert Einstein au r?sturnat no?iunile care au dominat lumea fizicii despre corpurile în mi?care. Timpul ?i spa?iul, a ar?tat el, nu sunt absolute. Aceast? carte se dovede?te a fi accesibil? ?i publicului larg, nefamiliarizat cu ecua?iile necesare studierii acestui domeniu. De asemenea, reprezint? ?i o dovad? a capacit??ii lui Einstein de a-?i populariza ideile.
Pentru a explica Teoria Special? a Relativit??ii, Einstein ne invit? la bordul unui tren plin cu conduc?tori ?i ceasuri. Pentru Teoria General? a Relativit??ii, mai complex?, trebuie s? urc?m într-un lift prin spa?iu cosmic. Totu?i, a?a cum avertizeaz? Einstein în prefa?a sa, cartea cere ?o cantitate echitabil? de r?bdare ?i for?? de voin?? din partea cititorului?.
5. Fizica (aproximativ 330 înaintea erei noastre)
Aceast? carte scris de c?tre filosoful grec Aristotel este singurul titlu de pe aceast? list? care a fost scris? în Antichitate. Cu toate aceste, am ad?ugat-o pe list? datorit? influen?ei pe care aceasta a avut-o asupra ?tiin?ei practicate în Europa de-a lungul a sute de ani.
Aristotel a a?ezat P?mântul cu fermitate în centrul cosmosului ?i-a imaginat un Universul ca un set îngrijit de sfere. De asemenea, el a concluzionat, în mod gre?it, c? lucrurile se mi?c? diferit pe P?mânt ?i în ceruri. Cu toate acestea, Physica, tratatul lui Aristotel cu privire la natura mi?c?rii, schimb?rii ?i timpului, iese în eviden??, deoarece în el a prezentat un mod sistematic de a studia lumea natural?, unul care s-a men?inut timp de dou? milenii ?i a dus la metoda ?tiin?ific? modern?.
4. Despre mi?c?rile de revolu?ie ale corpurilor cere?ti (1543)
Copernic a a?teptat pân? când s-a aflat pe patul s?u de moarte pentru a publica acest volum, apoi l-a prefa?at cu o scrisoare de aprobare semnat? chiar de c?tre Papa Paul al III-lea, în care era explicat de ce opera nu reprezenta o erezie. Nici o dezbatere aprins? nu a decurs din acest volum pân? la mult timp dup? moartea lui Copernic.
Copernic, a argumentat c? P?mântul ?i celelalte planete se mi?c? în jurul Soarelui ?i nu c? tot Universul se învârte în jurul P?mântului ?i astfel a stârnit o revolu?ie în care gândirea ?tiin?ific? a îndr?znit s? se îndep?rteze de dogma religioas?.
3. Dialog despre cele dou? mari sisteme ale lumii (1632)
Conversa?ia din Dialog dintre Salviati, reprezentându-l pe Galileo, Sagredo, laicul inteligent ?i Simplicio, credincios al doctrinelor aristoteliene, adun? toate argumentele teoriei lui Copernic ale teoriei tradi?ionale geocentrice. Spre deosebire de Aristotel, abordarea lui Galileo asupra cosmologiei este fundamental spa?ial? ?i geometric?: axa P?mântului î?i p?streaz? orientarea în spa?iu în timp ce P?mântul înconjoar? Soarele, iar corpurile care nu sunt sub for?? î?i p?streaz? viteza, de?i aceast? iner?ie este în cele din urm? circular?.
Papa a convocat o comisie special? pentru a examina cartea ?i a face recomand?ri. Aceasta a constatat c? Galileo nu tratase cu adev?rat teoria copernican? ipotetic ?i a recomandat ca Inchizi?ia s? înceap? un proces. Galileo a fost chemat la Roma în 1633, ?i în ap?rarea sa, cercet?torul a prezentat o scrisoare de la cardinalul Bellarmine, pe atunci mort, afirmând c? era sf?tuit doar s? fie atent. Cazul s-a aflat într-o oarecare situa?ie de impas ?i Galileo a m?rturisit c? ?i-a exagerat teoriile.
2. Principiile matematice ale filozofiei naturale (1687)
Cu aceast? carte, Newton a pus bazele unei revolu?ii ?tiin?ifice, dar ?i fizicii moderne, pornind de la cele trei legi al mi?c?rii. Cartea enun?? legile mi?c?rii lui Newton, formând baza mecanicii clasice: Legea lui Newton a gravita?iei universale ?i o derivare a legilor lui Kepler ale mi?c?rii planetare, pe care le-a determinat pentru prima dat? empiric.
Textul nu are un stil u?or de parcurs, dar accesibil pentru oricine are o educa?ie medie, fiind astfel o oportunitate de a în?elege o parte din munca unuia dintre cele mai mari genii din istoria ?tiin?ei.
1. Originea speciilor (1859)
Capodopera lui Darwin este, incontestabil, Originea speciilor, în care ?i-a prezentat teoria evolu?iei prin selec?ie natural?. Înainte de publicare, punctul de vedere predominant era c? fiecare specie a existat în forma sa actual? înc? din momentul crea?iei divine ?i c? oamenii erau o form? privilegiat? de via??, deasupra ?i în afara naturii.
Darwin ?i-a p?strat secrete ideile timp de aproape dou? decenii în timp ce le-a consolidat cu observa?ii ?i experimente suplimentare. Rezultatul este o avalan?? de detalii, se pare c? nu exist? specii pe care s? nu le fi contemplat. Aceast? carte a pus la îndoial? dogmele religioase, dar a ?i oferit un nou impuls biologiei.
