Un factor genetic recent identificat permite pielii adulte să se repare singură, la fel ca pielea de nou-născut.
Descoperirea a fost făcută de cercetătorii de la Washington State University (WSU) și are implicații majore pentru tratamente mai bune ale pielii, precum și pentru prevenirea procesului de îmbătrânire a pielii.
Studiul a fost publicat în jurnalul eLife.
Un „întrerupător” molecular în pielea puilor de șoareci
Oamenii de știință au identificat un factor care se comportă ca un „întrerupător” molecular în pielea puilor de șoareci și care controlează formarea de foliculi de păr pe măsură ce se dezvoltă în prima săptămână din viață. „Întrerupătorul” este în mare parte oprit după ce pielea se formează și rămâne oprit în țesutul adult. Atunci când a fost activat în șoarecii adulți, pielea lor a putut să vindece răni și fără să lase în urmă cicatrice. Pielea care s-a format a inclus blană și a putut să creeze „pielea de găină”, o abiltate pierdută a cicatricelor adulte umane.
„Acest tip de regenerare este posibil”
„Am reușit să luăm abilitatea înnăscută a pielii tinere de a se regenera și am transferat acea abilitate la pielea bătrână. Am arătat, în principiu, că acest tip de regenerare este posibil”, a explicat Iwona M Driskell, asistent universitar la WSU.
Mamiferele nu sunt cunoscute pentru abilitățile lor regenerabile în comparație cu alte organisme, precum salamandrele care pot să-și refacă membre întregi și să-și regenereze pielea. Studiul WSU sugerează că secretul regenerării umane ar putea fi găsit prin studierea dezvoltării timpurii.
„Chiar și noi generăm țesuturi noi, o dată în viață”
„Putem să căutăm inspirație și la alte organisme, dar putem să învățăm despre regenerare și dacă ne uităm la propriul nostru organism. Chiar și noi generăm țesuturi noi, o dată în viață, atunci când creștem”, a mai spus Driskell, potrivit MedicalXpress.
Echipa de cercetători a folosit o tehnică nouă numită „secvențiere unicelulară ARN (acid ribonucleic)” pentru a compara genele și celulele în pielea în curs de dezvoltare și cea deja ajunsă la maturitate. În cazul pielii în curs de dezvoltare, oamenii de știință au găsit un factor de copiere (proteine care se leagă de ADN și care pot influența dacă alte gene sunt activate sau nu). Factorul identificat de cercetători, numit Lef1, a fost asociat cu celulele în curs de dezvoltare aflate în derma papilară, stratul de piele chiar sub suprafață care oferă pielii aspectul tineresc.
Atunci când oamenii de știință au activat Lef1 în compartimente speciale din pielea de șoareci adulți, factorul a crescut abilitatea pielii de a-și regenera rănile cu cicatrice reduse. Totodată, factorul a generat creșterea de foliculi de păr care puteau produce „pielea de găină”.
