Creierul reacționează la limbajul care exprimă fapte în mod diferit față de cum răspunde la cuvintele care arată o posibilitate, a descoperit o echipă de oameni de știință.
Cercetările recente oferă noi detalii despre impactul alegerii cuvintelor asupra modului în care distingem între ceea ce este real și ceea ce este posibil.
„În vremuri umbrite de știri false și dezinformare, este mai important ca niciodată să separăm factualul de posibil în felul în care comunicăm. Studiul nostru arată clar că informațiile prezentate drept fapte evocă răspunsuri speciale în creierul nostru, acestea fiind distincte de modul în care procesăm același conținut dar care prezintă indicii de incertitudine, precum ‘s-ar putea’ sau ‘este posibil ca’”, a explicat Liina Pylkkanen, profesor la Departamentul de Lingvistică și Departamentul de Psihologie de la New York University și autor senior al noului studiului.
Cercetările au fost publicate în jurnalul eNeuro.
Limbajul factual a dus la o creștere rapidă în activitatea neurală
„Limbajul este un dispozitiv puternic care transmite cu eficiență informații și modul în care informația este prezentată are consecințe directe pentru modul în care creierul procesează datele prezentate. Creierul pare să fie sensibil mai ales la informația care este prezentată drept fapt, astfel subliniind puterea limbajului factual”, a adăugat Maxime Tulling, autor principal al noului studiu.
În noul studiu, principalul scop al oamenilor de știință a fost să dezvăluie cum calculează creierul posibilitățile prezentate de verbe modale precum „ar putea”, spre exemplu, în contexte ca „Un monstru se află sub patul meu” în comparație cu „Un monstru ar putea fi sub patul meu”.
Pentru a măsura activitatea creierului în timpul experimentelor, cercetătorii au folosit magnetoencefalografie (MEG), o tehnică de imagistică ce cartografiază activitatea neurală și înregistrează câmpurile magnetice generate de curenții electrici produși de creierul nostru.
Rezultatele au arătat că limbajul factual a dus la o creștere rapidă în activitatea neurală, creierul reacționând mai puternic și arătând o implicare mai mare față de frazele și scenariile factuale în comparație cu cele care exprimau posibilitate, potrivit MedicalXpress.
„Alegerea cuvintelor are un impact direct asupra procesării subconștiente”
„Faptele primează atunci când vine vorba de creier. Regiunile cerebrale implicate în procesarea discursului au diferențiat rapid faptele de posibilități, reacționând mult mai robust la afirmațiile factuale față de cele non-factuale. Acest descoperiri sugerează că, de fapt, creierul uman are o reprezentare neurală puternică la informațiile factuale și semnale mult mai slabe care reflectă calcularea posibilităților”, a notat Liina Pylkkanen.
„Prin analizarea limbajului care conține indicatori clari ai posibilității în comparație cu cei factuali, noi am reușit să aflăm ce regiuni din creier ajută la separarea rapidă a limbajului non-factual de cel factual. Astfel, studiul nostru ilustrează cum alegerea cuvintelor are un impact direct asupra procesării subconștiente”, a adăugat Maxime Tulling.
Sursa: www.descopera.ro
