Obişnuieşti să arunci în WC şerveţelele demachiante, aţa dentară sau firele de păr căzute? Ar fi bine să renunţi la acest gest, pentru că ţevile se pot înfunda iremediabil sau, în cazul „fericit”, pot fi reparate de instalator cu costuri destul de piperate.
1. Şerveţele de hârtie
Textura acestor şerveţele de hârtie este diferită de cea a hârtiei igienice şi nu se dezintegrează la fel de uşor. Prin urmare, dacă îţi ştergi nasul cu un şerveţel de hârtie, aruncă-l apoi la coşul de gunoi, nu în WC.
2. Şerveţele umede / demachiante
Acestea sunt una dintre principalele cauze ale înfundării scurgerii de apă, deoarece nu se dizolvă în apă şi, în timp, blochează ţevile cu grăsimi şi alte reziduuri. În aceeaşi categorie intră şerveţelele umede pentru bebeluşi.
3. Prezervative
Latexul din care sunt confecţionate prezervativele poate cauza probleme majore ale scurgerii de apă, deoarece nu este un material biodegradabil. Pe lângă asta, prezervativele sunt şi „greu de ucis”, în sensul că nici măcar apa nu le poate trage din prima din vasul de toaletă. Dacă nu vrei să te afli ulterior într-o situaţie stânjenitoare, împătureşte prezervativul folosit într-un prosop de hârtie şi aruncă-l la coşul de gunoi.
4. Tampoane şi absorbante
Produsele de igienă intimă precum absorbantele şi tampoanele nu au ce căuta în vasul de toaletă. Acestea se aruncă doar la coşul de gunoi, împăturite în folia în care sunt ambalate! Astfel de obiecte înfundă rapid ţevile. La fel se întâmplă şi cu scutecele pentru copii care, pe deasupra, îşi pot mări considerabil volumul în combinaţie cu apa, favorizând apariţia unei inundaţii.
5. Medicamente
Unele persoane au obiceiul de a arunca la WC medicamentele expirate sau de care nu mai au nevoie, neştiind că astfel contaminează sever apele reziduale, iar staţiile de epurare nu pot filtra toate substanţele chimice din acestea, ajungând înapoi în reţeaua publică de apă, deci inclusiv în paharul cu apă pe care o bei. Mai mult, medicamentele aruncate în chiuvetă sau în vasul de toaletă sunt un pericol şi pentru mediu. Foarte important! Medicamentele nu se aruncă nici măcar la gunoi. Acestea se predau la farmacii, de unde sunt preluate ulterior şi eliminate prin incinerare.
6. Păr
Chiar dacă mulţi, dacă nu chiar toţi, o facem, asta nu înseamnă că e bine. Ne referim aici la aruncarea firelor de păr căzute în vasul de toaletă. Acestea favorizizează crearea unui ghemotoc de reziduuri care poate înfunda canalizarea, iar acest lucru este valabil și pentru ața dentară.
7. Nisipul din litiera pisicii
Nisipul pisicii poate conţine un parazit periculos, Toxoplasma gondii, care, odată ajuns în apa din vasul de toaletă, poate contamina apele reziduale. Nici măcar tratarea apelor uzuale nu poate înlătura acest parazit, care se poate întoarce în sistemul public de alimentare cu apă şi poate cauza îmbolnăvirea multor persoane. În plus, anumite tipuri de nisip, cum ar fi argila, nu se dizolvă complet în apă şi particulele se depun pe pereţii ţevilor, favorizând înfundarea acestora.
8. Clorul
Ştim, e surprinzător că o substanţă pe care toţi o folosim pentru a curăţa vasul de toaletă nu trebuie să ajungă, sub nicio formă, în acest loc. Specialiştii avertizează că clorul este extrem de coroziv pentru ţevi şi poate reacţiona în combinaţie cu alte substanţe din scurgere, ducând la formarea unor compuşi toxici. În schimb, este recomandat oţetul pentru curăţarea vasului de toaletă. Este la fel de eficient, spun ei, şi nu atacă ţevile aşa cum o face clorul.
9. Uleiul folosit la gătit
Mulţi oameni sunt convinşi că uleiul uzat aruncat în chiuvetă este dizolvat de detergenţii parfumaţi, dar acest lucru nu este adevărat. Grăsimile se depun pe pereţii sistemului de canalizare şi provoacă obturări regulate, mirosuri neplăcute şi coroziunea mai rapidă a ţevilor. Uleiul uzat este unul dintre cei mai periculoşi poluanţi, de aceea se recomandă colectarea acestuia într-un recipient de metal, până se întăreşte şi poate fi aruncat la gunoi, sau apelarea la firmele specializate în reciclarea uleiului uzat.
Sursa: www.csid.ro | Paula Rotaru