Cum î?i po?i da seama dac? o ?tire ?tiin?ific? este fals? sau nu<\/p>"},"content":{"rendered":"
Exist? o sumedenie de motive pentru care o ?tire ?tiin?ific? ar putea s? nu fie tocmai veridic?. Unii profit? de complexitatea ?tiin?ei, unii furnizori de con?inut nu pot distinge între adev?r ?i minciun?, iar unii politicieni propag? ?tiri false pentru a-?i sus?ine ideile.<\/strong> Dac? pare prea frumos s? fie adev?rat, prea nebunesc s? fie real sau sus?ine în mod convenabil o cauz? controversat?, poate c? ar merita s? verifici acurate?ea ?tirii.<\/p> 1. Caut? mereu aprobarea exper?ilor<\/strong><\/p> Oamenii de ?tiin?? se bazeaz? pe jurnale pentru a-?i publica rezultatele ?tiin?ifice. Astfel, lumea întreag? afla la ce concluzii au ajuns prin cercet?rile lor.<\/p> Odat? ce oamenii de ?tiin?? sunt încrez?tori în rezultatele lor, ace?tia întocmesc un manuscris ?i îl trimit jurnalului. Editorii trimit mai departe documentul la cel pu?in doi arbitri externi care au expertiza necesar? subiectului prezentat. Ace?tia pot sugerea respingerea documentului, publicarea sau trimiterea înapoi pentru desf??urarea de mai multe experimente. Acest proces este numit ?peer review? sau evaluarea colegial?.<\/p> A?adar, cercet?rile care trec prin acest proces trebuie s? fac? fa?? unui control riguros al exper?ilor. În fiecare an, în jur de 2.800 de jurnale public? aproximativ 1,8 milioane de lucr?ri ?tiin?ifice.<\/p> Totu?i, dac? o lucrare ?tiin?ific? a fost înc?rcat? pe un server preprint ?i a?teapt? de luni buni publicarea, ar trebui s? fim foarte sceptici. La începutul crizei COVID-19, atunci când cercet?torii încercau s? în?eleag? un nou virus periculos, serverele preprint au fost inundate cu studii imature ?i nedovedite ?tiin?ific.<\/p> 2. Aten?ie la propriile tale sl?biciuni<\/strong><\/p> Ai grij? la propriile sl?biciuni ?i prejudec??i din gândirea ta. Acestea te-ar putea face s? crezi mai u?or o anumit? ?tire ?tiin?ific? fals?. Oamenii au tendin?a s? cread? ?tirile care se potrivesc cu propriile lor convingeri. Spre exemplu, aceast? tendin?? îi ajut? pe cei care neag? schimb?rile climatice sau nu cred în vaccinare s? continue s? cread? în cauzele lor în ciuda consensului ?tiin?ific care le contrazice.<\/p> 3. Corelarea nu înseamn? cauzalitate<\/strong><\/p> Chiar dac? observi o leg?tur? între dou? lucruri asta nu înseamn? neap?rat c? una o cauzeaz? pe cealalt?. Dac? studiile descoper? c? oamenii care tr?iesc mai mult beau mai mult vin ro?u, asta nu înseamn? c? un consum zilnic de vin ro?u î?i va prelungi via?a. Poate doar c? b?utorii de vin ro?u au un statut financiar mai bun ?i beneficiaz? de îngrijiri medicale mai bune.<\/p> 4. Cine a participat la studiu?<\/strong><\/p> Dac? un studiu a folosit subiec?i umani, verific? dac? cercet?rile au fost controlate prin placebo. Asta înseamn? c? unii participan?i au primit în mod aleatoriu tratamentul (noul vaccin, spre exemplu) ?i al?ii au primit o versiune fals? despre care cred c? este veridic?, adic? placebo. Astfel, cercet?torii pot vedea dac? efectele sunt într-adev?r produse de drog.<\/p> Cele mai bune studii sunt cele în care nici participan?ii ?i nici cercet?torii nu ?tiu cine prime?te placebo ?i cine nu. Totodat?, num?rul participan?ilor este important.<\/p> 5. ?tiin?a nu are nevoie de ?tabere?<\/strong><\/p> De?i o dezbatere politic? are nevoie de dou? tabere opozante, asta nu este necesare ?i pentru un consens ?tiin?ific. Atunci când presa încearc? s? fie obiectiv?, ?tiin?a este compromis?, potrivit IFL Science.<\/p> 6. Relatarea clar? ?i sincer? a informa?iilor ar putea s? nu fie scopul<\/strong><\/p> Pentru a atrage aten?ia publicului, publica?iile de ?tiri au nevoie mereu de ceva palpitant ?i nou, iar acurate?ea poate deveni o prioritate mai sc?zut?. Mul?i jurnali?ti încearc? din greu s? relateze cu acurate?e noile descoperiri ?i cercet?ri, îns? multe publica?ii media produc mai degrab? divertisment decât con?inut educativ.<\/p>